Ilan Șor a fost ales în calitate de deputat în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Acesta a fost prezent la ședința de constituire, care a durat 48 de minute și 19 secunde. După 14 iunie, Ilan Șor a dispărut din țară, fiind dat în căutare. Deși a fost prezent doar la acele 48 de minute și 19 secunde de ședință în cei doi ani de mandat, el continuă să rămână deputat. De ce se întâmplă asta? Este exact același răspuns și la întrebarea: De ce nu putem scoate din Parlament deputații care își schimbă fracțiunea?

În Constituția Republicii Moldova există punctul 2 al articolului 68. Acesta menționează că „Orice mandat imperativ este nul”. Totodată, articolul 59 mai prevede că „Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces”. Articolul 70, articolul 3 mai menționează că „Deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după ascultarea sa.”

Altfel spus, mandatul deputatului ales nu poate fi ridicat decât în anumite condiții destul de clare. Absența nemotivată la ședințe nu poate fi una dintre aceste condiții.

Astfel, în condițiile în care Constituția Republicii Moldova interzice mandatul imperativ, singura posibilitate prin care alegătorii pot să-și exprime nemulțumirea față de activitatea unui deputat este să nu-l voteze repetat. Deputatul poate fi revocat din funcție, în anumite condiții, de Parlament, inclusiv pentru nedepunerea în termen a declarației de avere și interese sau dacă ajunge în conflict cu legea.

Mandatul imperativ, presupune astfel un sistem politic în care deputații nu pot sprijini decât inițiative precise încredințate lor de alegătorii care i-au trimis acolo. Fiind un sistem rar aplicat, acesta limitează abilitățile deputatului. Altfel spus, faptul că un deputat nu are voie să-și părăsească grupul parlamentar sau să treacă la o altă fracțiune, este o limită impusă de mandatul imperativ.

Singurul caz din Europa unde este prezent sistemul mandatului imperativ este Ucraina, înscris în Constituție din anul 2004. În Franța, țara după care, de fapt, a fost modelat sistemul nostru Constituțional garantează contrariul.

În perioada lui 2011 și 2013, întreaga fracțiune PCRM a declarat că Parlamentul Republicii Moldova activează ilegal. Astfel, cei 42 de deputați au lipsit mai bine de un an de la ședințele plenare.

În acel moment, nu au existat sancțiuni pentru deputații comuniști care lipseau de la ședințe, pentru că erau văzute drept declararea unei opțiuni politice.

Principala sancțiune care se aplică unui deputat care lipsește nemotivat de la muncă este salarială.

Astfel, articolul 129 din Regulamentul Parlamentului prevede că:

(1) Deputatul nu poate lipsi de la şedințele Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte decât din motive întemeiate.

(2) Neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului în legătură cu îndeplinirea unei însărcinări date de Parlament, Biroul permanent, comisia parlamentară sau de fracţiunea din care face parte, precum şi de Preşedintele Parlamentului, se consideră absenţă din motive întemeiate:

a) aflarea deputatului în concediu medical;

b) aflarea deputatului în concediu din motive personale;

c) neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului sau a comisiei permanente în semn de protest față de o chestiune de pe ordinea de zi, anunţată în şedinţa acestora.

(3) Absenţa din alte motive decât cele specificate la alin.(2) se consideră absenţă fără motiv întemeiat.

Totodată, Absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 3 şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare. Absenţa deputatului, fără motiv întemeiat, pe parcursul unei luni, la 4 şi mai multe şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente, din care face parte, este sancţionată cu pierderea a 75% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare.

Singurul deputat căruia i-a fost luat mandatul, în istoria recentă a R. Moldova, a fost Vlad Filat. În decembrie 2016, luând act de condamnarea definitivă a lui Filat, Parlamentul a votat o hotărâre de demisie a lui Vlad Filat din funcția de deputat.

Astfel, potrivit unei hotărâri din 20 ianuarie 2015 a Curții Constituționale, pe care o cita atunci deputata Raisa Apolschi, președintă a Comisiei Juridice din Parlament, „în cazul condamnării deputatului pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie şi/sau condamnării la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, inclusiv al unui stat străin, mandatul acestuia nu poate fi ridicat, ci încetează de drept”.

Efectiv, în prezent, singura sancțiune aplicabilă, pentru deputații care pot lipsi mai mult de un an este să li se ofere doar 25 din salariu. Iar Ilan Șor ar putea fi lipsit de mandatul de deputat doar dacă va fi condamnat definitiv de instanțele din Republica Moldova.

The post Nu, nu putem lua mandatul unui deputat, chiar dacă lipsește de la ședințe appeared first on Moldova.org.